totul

Totul ne desparte:
distanta,
viata,
oamenii,
poate si destinul.
Dar daca ai privi dincolo de fereastra camerei tale m-ai zari,
pentru ca sunt totul ce este in jurul tau: sunt departarea,
sunt apusul si rasaritul..
Sunt totul si, totusi, nimic..
Ai ascultat vreodata ploaia?
Ai privit-o cum saruta pamantul,
iar acesta ii raspunde la sarutari sorbindu-i picaturile marunte?
Ai vrut vreodata sa plangi,
dar speriat ti-ai retras lacrimile inauntrul tau?
Iti trimit lacrimile mele pentru ca sufletul meu se ineaca in lacrimi;
iti trimit sufletul meu pentru a-i da viata prin tine..
Gandeste-te la mine:
fii pamantul meu, lasa-ma sa fiu ploaia ta..