luni, 26 iulie 2010

prea tarziu...


E cald, placut dar ireal...
Momente perfecte ce se pierd in neant.
Prea multa durere in jur,
Prea mult timp…un suflet pierdut,
Un joc trisat…o incheiere proasta,
Doar ras si chin…un mijloc ucis de gand.

O simpla neputinta de vindecare a unui cosmar real
Un timp oprit in fata unei dureri aparente.
Incercari inselatoare ale privirilor.
In rest nimic...doar un vuiet strident,
Doar o prapastie in calea unui intuneric perfect.
Era Singuratatea orbita in vidul ucis de noi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

ai ceva de comentat????.....comenteaza!!!!!!