Doamna prunǎ

O prunǎ coaptǎ pe jumate
îşi decojea pielea pe spate
şi ramânea cam despuiatǎ
pruna noastrǎ cea deşteaptǎ

Un prunoi cu viermişori
striga printre prunişori:
-pruna mea cea despuiatǎ
mâncaţi-aş eu pulpa toatǎ!

-sǎ mǎ mǎnânci ai vrea tu
prunoiule dat dracu
dar visezi,cǎci pulpa mea
nu este de gura ta.

-auzi fa,mai dǎ-te-n gem
cǎ pe prunǎ şef îl chem.
sǎ te facǎ marmeladǎ
prunǎ proastǎ din ogradǎ.

-ha,ha,ha ce mor de râs;
prunoiule eşti cam dus.
Dacǎ vrei sǎ ştii ceva
mai du-te în pulpa mea!

Ps.pruna mea,vrei sǎ ne gemuim împreunǎ?