infinit

Atinge-mi creştetul frunţii atunci cînd
simt că totul se prăbuşeşte în jurul meu.
Sărută-mă cînd buzele-mi blînde se usucă de durere.
Strînge-mi lacrima de pe obrazu-mi palid cînd TOTUL devine NIMIC.
Atinge-mă cînd nu mai simt nici măcar adierea vîntului.
Strînge-mă strîns la piept cînd inima mi se sfărîmă îm mii de bucăţele.
Mîngîie-ma cînd picăturile de sînge îmi invadează sufletul.
Pentru că ‘a iubi’ nu e doar un verb…
Pentru că vom învinge totul doar ţinîndu-ne strîns de mîini.