Ascultă-mi tăcerea ce doare, ascultă-mi durerea din gând,
Ascultă-mi din zare privirea, ascută-mi suspinul meu mut.
Priveşte apoi către tine, priveşte să poţi să-nţelegi,
Doar simte fiorul din mine şi-atunci ai să ştii ce s-alegi.
Şi lasă-ţi în taină să zboare, un gând drăgăstos şi curat,
Ajungă-mi aproape în clipa în care...de mine-am uitat.
Căldura lui tandră şi plină de tine, să-mi mângâie ochii ce plâng,
Şi lin sa mă-ndemne pe drumul pe care...la tine s-ajung.
Să-ţi simt universul din suflet, să pot să m-amestec în el
Să simt cum iubeşti neiubirea, sa fiu eu pamânt şi tu cer.
Şi firul plăpând de speranţă să crească de-odată cu noi,
Iar noi să simţim adevărul, când lumea se-mparte la doi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
ai ceva de comentat????.....comenteaza!!!!!!