IN NUMELE IUBIRII

"Spală ploaia tot ce poate?
Spală ploaia tot ce prinde?
Dragoste şi laşitate,
Lacrima ce te cuprinde?
Spală poaia-n nepăsare
Lutul aşternut pe noi?
Poate da ploaia uitare?
Lacrimi pline de noroi… ?
Altă noapte-înlăcrimată
A trecut cu ploi şi frig
Numai că de-această dată
Nu am vrut să te mai strig.
N-am vrut ploaia s-o implor
Să se-oprească vreo secundă,
Din lumina ochilor
Lumea toată o inundă.
Somnul tău paşnic în noapte
Sufletul simt că-mi desprinde…
Spală ploaia tot ce poate?
Spală ploaia tot ce prinde?
Te-au udat stropii cu vestea
Ca un fulger… mi se pare?
Eu ţi-am ascultat povestea…
Plătindu-ţi cu “nepăsare”,
Cum faci tu de obicei,
Şi-am oprit sufletul ploii
Ce curgea din ochii mei.
Peste goliciunea foii
Adevăru-am aşternut
Am vrut să văd cât îţi pasă,
Deşi nu ai priceput…
Nici nu am ieşit din casă
Să-mi iau strop de libertate,
Iubirea mea nu se vinde.
Spală ploaia tot ce poate?
Spală ploaia tot ce prinde?"