amurg

Ceasul indica 19:30,soarele este gata sa apuna,stau singura in varful dealului,pe iarba proaspat cosita,in armonia serii,portocaliul revarsat peste taramul nostru,o stare de nostalgie ma apasa,gandurile negativiste se bat cap in cap cu optimismul meu. Focul din mintea mea parca invadat de o bruma rece,caldura ce o inhalam acum,ingropita cu frigul din inima,imi dau frau liber gandirii. Cunostinta parca imi sopteste ceva insa nu sunt destul de capabila sa descifrez codul rosu,care ar putea sa m'ajute sa evadez din acest haos. O durere de cap nu'mi da pace,din ce in ce doare tot mai tare, parca ma infund in intuneric,nu mai vad,ametesc,cad jos. O clipa de liniste si o gura de apa,parca ma face sa'mi revin.Atunci,atunci...incep sa gandesc. De ce iubirea e egoista? Are taine,ascunse,te lasa sa incepi de jos,precum un invatacel si chiar de asculti sfaturi peste sfaturi,de la cei trecuti prin ghearele nedrepte ale vietii,soarta tot te loveste,motive gasesti din orice pentru ca iubirea deopotriva nu detine bariere in calea fericirii, iubirea e oarba si odata cu ea orbim si noi si gresim.