Tu ai ales sa mergi pe un drum numai de tine stiut,
Eu merg pe drumul pe care mi l-ai promis de la inceput.
Pasesc agale,si mai privesc din cand in cand in urma,
Sperand sa te intorci dar simt doar amintirea ta,o umbra.
Am udat cu lacrimi de foc pamantul pe unde ai calcat,
Si in genuchi,sa te uit,pe Dumnezeu l-am implorat.
Pe obrajii mei grei inca se mai vad urme de cenusa,
Daca stiai ca vei pleca de ce mi-ai mai batut la usa?
La usa sufletului meu rastignit,ce avea lacatul pus?
La usa inimii mele prea ranite ce era de nepatruns?
De vina am fost eu,te-am crezut,ti-am crezut vorbele.
Aveam rani destule ca sa-mi mai faci si tu altele...
As incepe o noua viata dar constiinta nu-mi da voie,
Te-as uri,m-ai lasat cand aveam cea mai mare nevoie,
De mangaierea ta,de sfatul,de umarul pe care sa plang,
Dar se pare ca ai fost doar un demon deghizat in inger bland.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
ai ceva de comentat????.....comenteaza!!!!!!