Doar visele au ramas din povestea noastra,
Lacrimile-mi sunt fulgii ce-mi bat la fereastra,
Privesc in gol si parca te zaresc,
Cu ochii si buzele temurande mai soptesc,
Caci eu si azi te mai iubesc.
Dar esti prea departe durerea sa-mi intelegi,
De ce ai ales iubite pe alt drum sa mergi?
Candva pe toti acesti fulgi de nea,
Erai in stare sa-ti scri iubirea..
Iubirea ce s-a topit la prima raza de soare,
Pacat ca am ramas doar eu cu amintirea ce ma doare.
Acum doar vantul imi mai atinge obrazul,
Parca oftand si el cand imi aude necazul.
As vrea sa fiu stanca dintr-un munte,
Nu mai cred in nimeni,am trecut prin multe.
Durerea din mine sa se scurga ca un izvor,
Sa uit de tot si de tine sa nu mai imi fie dor.
Apa aceea pura sa ma curete de mangaieri,
Ce mi le-ai dat in noptii tarzii,parca a fost ieri.
Pe unde ti-au mai ramas urmele,
In urma ta sa le acopere frunzele..
Caci nu mai vreau sa simt,sa stiu,sa vad,
Pleaca din mintea mea ca mi-ai facut prapad!
Sa pot sa ajung sa infloresc,
Sa simt ce inseamna acel cuvant "Te iubesc..".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
ai ceva de comentat????.....comenteaza!!!!!!