aceasi noapte alba
cu plimbari sub ploi de stele aramii
se aude doar imensitatea noaptii
si toate versurile-mi cad in suflet
precum roua peste trandafirii ofiliti
sunt bolnava de iubire cand toamna toata ingenuncheaza
si ma lasa fara cuvinte precum ea dezbraca calm natura toata
in linistea amara ce-mi inconjoara ochii
tip,urlu...fara vise,fara voce,fara cuvinte
ma apropii sa culeg o inima ce nu-I aproape deloc
plutesc cand te gasesc si simt atat:
mi-esti toamna unde mi se aseaza sufletul
si nimeni nu–ti poate colora mai bine ochii precum toamna
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
ai ceva de comentat????.....comenteaza!!!!!!